Despre femei, mame si mici domnisoare…

8 martie. Doua cuvinte care insemna mai mult decat o data din calendar, o zi a saptamanii sau a 8-a zi din luna. Dar cum ai putea se explici asta unui copil de 5-6 ani? NU poti incepe cu originile politice si istorice ale aceste zile deoarece nu va intelege.
Spre exemplu, nu poti sa incepi sa ii spui ca de secole, chiar din antichitate femeia este, macar o zi pe an, ridicata pe un piedestal, preaslavita si divinizata ca fiind sursa vietii, simbol al continuitatii vietii si al renasterii perpetue. Desi originile sunt atat de vechi, oficializarea sarbatorii s-a facut mult mai tarziu, mai mult ca rezultat al presiunilor sociale feministe pentru egalitatea drepturilor si eliminarea standardului dublu in materie de salarii si joburi. Prima zi a femeii a fost sarbatorita de 8 martie 1975 de catre Adunarea Generala ONU, mai mult din motive sociale si politice, insa cu timpul ea e devenit doar o alta zi din an in care barbatii ar trebui sa faca gesturi frumoase de apreciere la adresa reprezentantelor sexului frumos din viata lor.
Imi dau seama ca e chiar foarte greu sa o fac sa inteleaga ce implica aceasta zi, diferit fata de alte sarbatori. Ii explic ca este acea zi  din an in care putem cumpara ghiocei, in care barbatii ofera cadouri, in care inca se mai poarta martisoare si in care lumea se aduna si se distreaza.
Ea trebuie sa inteleaga si alte lucruri legate de aceasta zi, ca de exemplu ca este foarte veche, de dinainte ca ea sa se fi nascut, nici mami, nici tati nu erau nascuti pe atunci, si ca sunt doua sarbatori in aceeasi zi: pentru femei si pentru mame, astfel incat, atunci cand este intrebata sa nu zica doar ca trebuie sa ii dea cadou lui mami, ca daca nu, se supara (asa cum a invatat-o sotul). Ca mami primeste cadou de la tati ca este femeie si ca acesta o iubeste, iar pentru ca e mamica mai primeste un cadou, insa cel mai pretios cadou pentru o mamica ramane copilul ei: adica “bebelusul” de 5 ani cu parul blond si cret.
Trebuie sa o fac sa inteleaga explicandu-i  ca este o singura zi pe an si nu se sarbatoreste in fiecare zi, deoarece, daca ar fi in fiecare zi nu ar mai fi sarbatoare. Craciunul, Pastele si Halloween-ul sunt si ele doar o data pe an si tocmai de asta sarbatorim.
Ca sa o localizeze mai bine in decursul anului ii zic ca e atunci cand schimbam ghetutele, fularul, geaca groasa de iarna si caciulita cu blanita cu pantofiori, rochite si bentite, ca e mai cald si se face ziua mult mai repede. Ii aduc aminte ca atunci cand se duce la gradinita e mai lumina afara fata de anul trecut, cand era frig si era inca noapte cand ne trezeam. Ca atunci apar florile, copacii incep sa inmugureasca, ne plimbam mai des prin parc si vedem pasarile alea mari care isi fac cuib pe stalpii de pe drumul care duce catre bunica. O intreb ce anotimp urmeaza dupa primavara…
Ca sa isi dea seama de elementul reprezentativ al sarbatorilor de primavara ii spun ca ghioceii, florile alea mici albe pe care le are si bunica in gradina, sunt primele care apar si de asta ele sunt date mamelor si femeilor, deoarece ar fi culmea ca barbatilor sa li se dea flori.
Imi dau seama ca e chiar foarte greu sa ii explici unui copil toate implicatiile acestei sarbatori si de ce este ea nu doar una plina de simbolistica cat si una foarte importanta in emanciparea femeilor, care ne ofera noua, femeilor, cat si ei, o mica domnisoara, drepturi egale cu ale barbatilor.
Imi aduc aminte de vremea in care eram prea mica sa inteleg ce implica in plus ziua de 8 martie, fata de Craciun sau Paste. Nu stiam pe atunci diferentele prea mari intre sarbatori, dar stiam ca de 8 martie trebuie sa ii aduc mamei ghiocei, de Paste sa ciocnesc oua rosii iar de Craciun sa mergem cu colindul. Pe vremea mea (parca ar fi fost intr-o alta epoca), la  aproape 4 ani dupa revolutie, cand eram in gradinita, mercantilismul nu era inca in floare, probabil din cauza comunismului care a imprimat adanc in mintea populatiei simtul social, al cumpatarii si al simbolisticii mai presus de pret. Asadar, primele cadouri facute mamei mele de Ziua Mamei (asa cum era cunoscuta pe atunci) constau intr-o felicitare in care apaream tinand un buchet de flori din plastic in mana, asezata in fata unei planse pictate cu un peisaj din natura, in care imi spuneau  sa zambesc ca sa mi se vada toti dintii 😀
Asta eram eu, la 6 ani: un copil desprins parca din alta lume, care nu stia scopul zambetului fortat, tinand strans in mana niste lalele din plastic, cu cheia la gat, puloverul “de la rusi” si frizura baieteasca, dandu-ma de gol numai bluza roz pe gat. Felicitarea asta trebuia sa o primeasca mama si sa se bucure peste masura cand citea versurile de pe spatele ei:
“Maicuta iubita,
Azi e ziua ta
Sa fii fericita,
Din inima as vrea!”
Nu am pus prea multe intrebari de ce trebuia noi sa facem asta, dar atata timp cat mama era fericita, nu prea ma interesa, asa ca am mers o buna perioada pe pilot automat, actionand conform cutumei in fiecare an, in ziua de 8 Martie. Mi-ar fi placut sa imi explice cineva atunci care e legatura dintre mame, bunici, femei in general si acea zi din an, de ce nu primeau cadouri zilnic sau in alta zi si trebuia neaparat sa fie a 8-a zi din martie, de ce, de ce, de ce? Raspunsurile le-am aflat pe parcurs…
Mi-ar fi placut totusi sa imi explice ca unui copil, pe intelesul meu, ca asa cum exista Ziua Copilului (fara a intra in substratul politic al zilei) in care, toti copiii din oras, din tara, din lume sunt sarbatoriti si li se dau cadouri, asa exista si o zi pentru tatici si pentru mamici, separat una fata de cealalta. In afara de ziua de nastere, in care se  implinesc anii, eu sunt serbata si in aceasta zi deoarece pentru mami si tati eu sunt ceea ce au cel mai de pret. Daca mami si tati nu m-ar avea pe mine, nu ar mai sarbatori ziua copilului, deci, imi multumesc mie ca exist si le ofer sansa ca sa o sarbatoreasca.
Asa este si in cazul zilei de 8 martie, sau “Ziua Mamei” dupa cum mai este cunoscuta. Daca mami nu ar fi mamica, sotie, sora, ea nu ar putea sarbatori aceasta zi, dar datorita faptului ca mami il are pe tati si pe frumosul copil cu ochi albastri, ea poate sa se bucure in aceasta zi mai mult de ei deoarece i se aduce aminte ce este important in viata: familia.
Sa imi explice ca in ziua de 8 martie se sarbatoresc toate femeile dar si toate mamele. De ce femeile? Deoarece femeile iubesc mai cu patos, simt mai profund, traiesc mai intens, se emotioneaza la o reclama, sunt sensibile, se pot schimba ca un cameleon cu ajutorul machiajului si al hainelor si fac lumea mai buna prin prezenta  si fragilitatea lor.
De ce mamele? Deoarece, o femeie dupa ce are un copil, este manata de instintul matern toata viata. Acesta nu o distrage de la celelalte activitati si nici nu ii influenteaza negativ gandirea ci dimpotriva, o face mai receptiva, mai puternica,mereu in alerta si mai buna in tot ceea ce face. Deoarece pana a deveni mama, o femeie nu isi atinge potetialul complet si nu isi poate depasi propriile limite.
Ca in aceasta zi nu se sarbatoreste doar mama, ci se sarbatoresc toate femeile, tinere sau batrane, ca si tribut celor care au fost si celor ce vor deveni, deci intr-un fel e si ziua mea, ca sunt si eu o mica domnisoara in devenire.
Ca dorita mie, copilul ei, ea poate sa sarbatoreasca de doua ori aceasta zi: o data pentru ca e femeie si inca o data pentru ca e mama.
Sa imi explice ca cele mai frumoase cadouri sunt cele care vin din inima, indiferent ca este o felicitare facuta de mine la gradinita sau o pereche de cercei cu diamante cumparati de tati.
Ar fi avut atatea modalitati la dispozitie sa imi explice lucruri care le-am inteles prea tarziu, care, din cauza perceptiei generale si a materialismului, m-au facut sa cred ca pretul este mai presus de valoare, ca totul consta in cadouri mari si costisitoare, ca un buchet de trandafiri si o cutie de bomboane de ciocolata nu sunt de ajuns, insa mereu i-am gasit scuze.
Desigur, situatia nu prea s-a schimbat nici astazi, ma consider o persoana mai mult sau mai putin materialista, prefer mereu sa imi aduca sotul o bijuterie sau un parfum scump in detrimentul unei urari si a unei flori in gavanos, insa cand vine vorba de copilul meu parca ma schimb, devin si eu copil odata cu ea si apreciez munca, timpul, daruirea si dragostea cu care a facut acea felicitare taiata grosier pe margini, cu lipituri anapoda si scris gresit cuvantul “multi”. Dar ce mai conteaza cand vine insotita cu cea mai mare iubire la care pot spera, cele mai sincere urari, cea mai mare implicare si daruire?

O primavara fericita va urez!
XOXO

6 comments

  1. Mihaela says:

    La multi ani de 8 martie, tuturor femeilor din familia ta! Mie imi place sa primesc flori si ciocolata de 8 martie.

  2. Maria Elena says:

    Hmmmm….superb articolul !!!
    M-ai pus pe ganduri….zdravan, nu gluma ! 🙂
    :Pe vremea mea"….acea perioada de care povestesti tu, eu am trait-o inainte de 1989, iar atunci nu erau nici cel putin acele felicitari "personalizate" cu acele fotografii… Da…amintiri frumoase dar si un pic asa…mai gri, fiind absenete toate cele ce sunt astazi pe piata.
    Te felicit pentru acest articol deosebit si povesti adevarate si frumoase!
    Am intrat si pe site-ul mentionat de tine ! 😉

  3. Paola Paola says:

    Multumesc Maria! "Pe vremea mea" erau doar felicitariel alea gri, cele color erau foarte scumpe, iar de martisoare nu mai vb cate am pus cap la cap acasa ca pe atunci se gaseau doar separat ata de decoratiune 🙂

Leave a Reply