Reciclează donând

Romania se numara printre statele UE cu cele mai mari lacune in privinta gestionarii deseurilor municipale, alaturandu-se altor State Membre  precum Bulgaria, Cehia, Cipru, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia si Slovacia. Faptul ca se recurge masiv la depozitarea deseurilor la gropile de gunoi inseamna ca unele optiuni mai bune de gestionare a deseurilor, precum refolosirea si reciclarea, sunt  subexploatate.Romania recicleaza in prezent doar 1% din deseurile municipale pe care le produce, iar tinta de reciclare de 50% pana in 2020 impusa de UE pare departe de a mai putea fi atinsa. Totusi, o sensibilizare si o constientizare a populatiei s-a produs, insa toate aceste forme in lipsa unui fond in care sa poata fi aplicate nu duc decat la frustrare sociala generalizata. Anul trecut romanii au depus selectiv cu 60% mai multe deseuri de ambalaje care au ajuns la reciclare. Infrastructura de colectare selectiva s-a marit cu 50%, astfel incat in acest moment peste 4 milioane de romani au acces la containerele albastru, verde şi galben.Cifrele reciclarii in Romania
  1. 50% din deseurile municipale reprezintă deseuri reciclabile – care nu ar trebui sa ajunga la groapa de gunoi
  2.  99 % din toate deeeurile municipale din Romania merg la groapa de gunoi fata de media europeana de 38%
Printre cele mai reciclate materiale se numara : hartia, PET-urile, fierul, sticla, dozele de aluminiu si echipamentele electrice.
Hartia
Romanii vor sa recicleze hartia, dar cei mai multi doritori se plang ca nu au unde, recurgand in final la anunturi pe Internet.  Cum centrele de colectare din orase sunt putine la numar si, de cele mai multe ori, amplasate in zone greu accesibile, singura solutie o reprezintă persoanele fizice autorizate (PFA), care strang deseurile de la domiciliu. Raportul Comisiei Europene arata ca desi romanii sunt mai sceptici in folosirea hartiei de xerox reciclate, totusi ne putem mandri cu primul loc in categoria producatorilor de hartie igienica din hartie reciclata.
PET-urile
PET-urile au devenit extrem de populare datorita rezistentei lor (nu se sparg, precum sticla obisnuita) si comoditatii in utilizare. Din pacate, tocmai datorita acestor caracteristici, ele au ajuns sa fie luate peste tot si aruncate dupa golire, fara discernamant, direct in natura, cu efecte nocive pentru mediu. Solutia este una singura: reciclarea.
Se apreciaza ca deseurile de tip PET reprezinta circa 3% din cantitatea totala de deseuri de ambalaje si, conform datelor Asociatei Producatorilor de Plastic din Europa, la fiecare ora, pe batranul continent se recicleaza 1,3 milioane de butelii PET.  In Romania, cantitatea de deseuri din plastic rezultata intr-un an este de 331.000 de tone. Din aceasta cantitate, trebuie sa se ajunga la o cota de reciclare de 22,5%.  Ca si in cazul hartiei, centrele de colectare sunt putine, greu accesibile si PFA-urile (pe care legea le obliga ca din moment ce recicleaza deseuri trebuie sa le si colecteze) nu fac fata concurentei produse de “colectorii in carute”astfel se reprofilaza pe deseuri ce pot fi valorificate mai usor :fierul.
Dozele de aluminiu
Romania recicleaza circa 30% din dozele din aluminiu, in timp ce in Polonia, rata de revalorificare este de 75%. Aproximativ 7.500 de tone de aluminiu s-a pus anul trecut pe piata romaneasca, ceea ce inseamna in jur de 450 de milioane de doze, iar in Romania se colecteaza si se recicleaza doar una din trei doze, adica aproximativ 30%. Uniunea Europeana ne-a cerut sa reciclam cel putin jumatate din deseurile de aluminiu pana in 2014 insa acest lucru nu s-a produs. La nivel mondial se recicleaza doua din trei doze, iar tara campioana din acest punct de vedere este Brazilia, cu 95%, rata de revalorificare.
Asadar, chiar daca agentii economici ar avea spirit  de ecologisti le-ar fi greu sa recicleze, chiar daca ar dori, datorita mecanismului deficitar de colectare, lipsei legislatiei si logisticii. Aici intervine campania „Scoala pentru o Romanie Verde”, un program ecologic sustinut si promovat de S.C. ECOPIM RECYCLING S.A ce se desfasoara la nivel national, in peste 1.100 de scoli, gradinite si licee din toată tara menit sa ajute toti partenerii implicati in acest proces.
In principiu scolile, liceele si gradinitele participante la proiect vor colecta hartie, PET-uri si doze de aluminiu. In acest sens vor fi incheiate acorduri de parteneriat cu fiecare unitate scolara. Cantitatea de hartie, PET-uri si doze de aluminiu colectate vor fi preluate de parteneri ai Zibo.ro. Scolile vor primi bani si premii in bani, iar profesorii si elevii diplome de merit si participare.
Este o modalitate alternativa de oferire a unui ajutor financiar acestor institutii, nu prin donatii, sponsorizari sau devierea unui procent din impozitul pe profit, ci prin reciclare. Astfel d-voastra, jucatorii economici economisiti banii dati pe colectarea deseurilor, scolile castiga bani din colectarea, depozitarea si transmiterea lor mai departe catre prelucrare, iar noi toti, locuitorii acestei tari beneficiem de o tara mai curata.
Un alt avantaj, nu doar pt agentii economici ci si pentru noi, in calitate de cetateni si locuitori ai acestui oras este o calitate sporita a invatamantului, o zona mai curata, un aer mai curat, copaci mai multi toate ducand la o viata mai sanatoasa si la pastrarea zonelor impadurite. Doar recicland putem sa lasam copiilor nostri natura de care ne-am bucurat si noi cand eram mici, de picnic-urile la iarba verde  si pescuitul fara PET-uri aruncate aiurea, de drumetiile pe minunatii versanti impaduriti, de padurea care adaposteste si ofera hrana animalelor ce o inhabiteaza, per total, fie ca ne dam sau nu seama, actiunile noastre de reciclare protejeaza ecosisteme intregi.
Reciclarea este si o optiune personala, o obligatie morala nu doar civica si ea incepe de la noi, micii consumatori, micii intreprinzatori in speranta ca apoi sa se produca efectul “bulgarului de zapada” si sa devina un comportament viral.
 “Be the change you want to see in the world!”

Lasă un răspuns