Save the food…save yourself!

Societatea de consum, asa cum era ea definita de Jean Baudrillard ca fiind un trib inchinat Abundentei, este societatea civilizata care are o perceptie gresita asupra nevoilor, in care simtul comun a fost deviat de la acoperirea nevoii si indreptat catre consumul propriu-zis. Dorinta domina necesitatea, creandu-i individului o, pe cat de falsa pe atat se sporadica, senzatie de implinire si fericire. In acest caz nu se mai poate vorbi despre societatea care produce, ci de cea care consuma., ducand inevitabil la societatea capitalista. Datorita diversitatii si abundentei, acest comportament se manifesta si in cazul producatorilor, acestia punand accent pe vandabilitate, pe cantitate  si nu pe calitate si valoare. Tocmai din aceste motive, datorita acestui comportament contagios, societatea de consum se va transforma intr-o masa amorfa care inevitabil va duce la autoconsum. Studiile demografice arata ca resursele naturale sunt invers proportionale cu populatia si ca pana in 2050 nu vom mai avea mijloacele necesare subzistentei (desigur, pana atunci probabil ca vom manca si noi ca astronautii, sau te mai miri ce!)

Ne place sa vedem carucioarele pline la cumparaturi, ne plac reducerile (fiind ele chiar si aparente), ne place abundenta, ne place diversitatea si ne place consumul, chiar daca nevoile ne sunt deja satisfacute si am atins limita satietatii.

Stiati ca, dintre cele 27 de tari Membre UE, Romania este pe locul 10 la categoria deseuri alimentare aruncate la gunoi, multe dintre ele fiind inca ambalate? Romanii arunca intr-un an aproximativ 5 milioane de tone de mancare la tomberon, semnificand 100kg/cap de locuitor, adica 10 % din ceea ce cumpara. La polul opus stau romanii care frecventeaza cantinele sociale si traiesc la limita saraciei, care sunt in numar de 500.000, numai in capitala fiind 3000 de persoane. Politicile propuse la nivel comunitar, au in vedere reducere acestor deseuri cu pana la 60% pana in anul 2025 prin doua instrumente principale: educatia si tehnologia, insa marii producatori de deseuri raman gospodariile individuale. Dupa cum s-ar traduce, putin cu putin se aduna si face mult.

 

Deci, schimbarea pleaca de la noi, de la cei mici, de la consumatorii finali, care trebuie sa ne gospodarim cat mai eficient si eficace pentru a aduce la echilibru atat bugetul nostru, sanatatea cat si protejarea mediului inconjurator.  Noi suntem cei care pot schimba ceva, in speranta ca acest comportament sa devina viral si sa “infesteze” si pe altii sa urmeze exemplul nostru. Atunci cand cererea va scade atunci vor aparea pe piata si produse mai de calitate deoarece producatorii vor trebui sa isi regleze productia in functie de cerere si nu vor mai pune accent doar pe vandabilitate ci pe concurenta calitativa.
Cateva sfaturi care v-ar putea ajuta sa nu cumparati mai mult decat aveti nevoie ar fi urmatoarele:
  1. Nu plecati niciodata flamanzi la cumparaturi. Foamea va va face sa va suprestimati  necesitatile si sa cumparati mai mult decat aveti nevoie
  2. Daca aveti acasa un produs asemanator (indiferente de categoria din care face parte: alimentar sau nealimentar) nu va faceti stocuri prea mari. Daca chiar nu va puteti abtine, puteti sa profitati de o oferta gasita la produsele cu termen foarte mare de expirare, in mare parte acestea fiind nealimentare
  3. Renuntati la cumpararea snack-urilor si bauturilor dulci acidulare/neacidulate. Nu sunt bune nici pt sanatatea voastra si in plus creeaza o sete continua care duce la un consum mai mare de suc.
  4. Plecati cu lista de acasa si nu cumparati mai mult decat produsele continute de ea.
  5. Daca credeti ca totusi nu va puteti abtine, luati cu voi o persoana care sa  va “struneasca” si sa va faca sa va ganditi : “Wait! Think! Do I really need this???”

Daca dupa toate sfaturile de mai sus tot ati ajuns acasa cu foarte multe produse si incepeti sa le inghesuiti in frigider, aveti grija!!! Daca acesta e prea inghesuit, nu va raci corespunzator mancarea si deci, aceasta se va strica mai repede deoarece alimentele prea multe nu permit circulatia aerului rece si mentinerea unei temperaturi constante. Asadar, aveti grija ca frigiderul sa nu fie supra-aglomerat!

Sa zicem ca incepeti sa gatiti, faceti o supa si felul doi.
Dupa ce tocati toate legumele pt supa va raman bucati din fiecare, care pana la urmatoarea data cand veti face o supa deja vor fi pe jumatate stricate din cauza frigiderului supra-aglomerat.
Solutia: tocati cubulete/fasii si stocati-le in congelator. Aici intra: morcovul, conopida, telina, fasole pastai, broccoli, pastarnacul, radacina de patrunjel, chiar si rosiile sau verdeturile. Daca va place sa folositi plante aromate proaspete puteti opta in achizitionarea lor in ghiveci. Alta varianta ar fi ca o parte din ele sa le fierbeti, faceti un piure sau niste chiftelute (de exemplu: legume fierte la alegere, piept de pui fiert taiat bucatele, cascaval sau parmezan ras – eu il tin la congelator- oua, unt, condimente si faina cu cateve linguri de gris). O alta varianta ar fi sa faceti legume in aspic, folosid gelatina, sau zarzavat pe care il puneti in pungulite cat sa folositi o data. Desigur, nu este recomandat sa pastrati legumele prea mult nici la congelator deoarece isi pierd din substantele nutritive.
Daca dupa felul 2 toata lumea se satura si iti ramane atat carnea cat si garnitura, nici destul sa mai mancati o data dar nici suficient de putin ca sa arunci, sunt suficiente solutii sa te scoata din incurcatura. De obicei ne confruntam cu astfel de situatii dupa sarbatori, cand gatim pentru un regiment si ramanen cu mancarea pe stoc, insa solutia este sa refolosim resturile de mancare si sa nu le aruncam:
 – friptura poate fi tocata si, fie facem sandvisuri, fie o facem sote la tigaie, cu smantana si piper, si servim cu mamaliguta;
– jambonul poate fi pus in blender alaturi de mustar, praz tocat, maioneza si piper si se obtine un fel de piure ce poate fi intins pe paine sau pe biscuiti de aperitiv;
– din carnea de vita/vitel si carnea de porc se poate face un amestec pentru sosul bologneze;
– friptura de vita, curcan, porc, poate fi folosita pentru salate;
– dintr-un pui umplut nemancat in totalitate puteti face, la fel, sandwich-uri sau diferite salate cu fasii de carne, desigur, dupa ce ati scos umplutura din el;
– din resturile de mezeluri, cascaval, zarzavat si ciupercute puteti face o omleta foarte gustoasa sau le puteti amesteca toate cu cateva oua si smantana si le bagati la cuptor cateva minute. Le puteti manca la micul dejun sau ca gustare;

– carnatii ii puteti folosi pentru a face un fel de covridog, sau rulati in foietaj si bagati la cuptor;

– cartofii copti sau fierti ramasi poti fi folositi in piureuri, in placinte cu cartofi, in salate sau in paine;
– din cozonac, sau panettone se poate face un desert sau il puteti baga in congelator.
Exemplu de desert: taiati in felii pannetone-le (de preferat sa fie simplu sau cu fructe confiate),il inmuiati intr-o compozitie de ou batut, coaja rasa de portocala si lapte si apoi il prajiti intr-o tigaie in unt. Il scoateti pe un prosop de hartie ca sa traga grasimea in exces, iar pentru a servi il puteti decora cu sirop de orice fel si zahar pudra.
Exemplu de desert cu cozonac: dupa ce scoateti nuca il taiati felii sau cubulete, puneti deasupra fructe sau mascarpone si presarati cu zahar, sau se pot insiropa si se servesc in cupe, cu frisca si fructe.
– sampania ramasa, deja dupa ce se duc bulele nu mai are rost sa o bei ca nu mai e sampanie, poate fi folosita in 2 moduri: fie pentru demachiere (eu avand un ten sensibil nu am incercat varianta asta), fie in scopuri casnice in indepartarea cremei de pantofi si oferirea stralucirii incaltamintei, fie adaugata in compozitia omletei in locul laptelui, pentru fragezime.
In bucatarie se economiseste in principal prin ajustarea cantitatii de mancare gatita cu numarul de persoane pentru care gatim. Asta ar fi primul lucru de care trebuie sa tinem cont daca dorim sa facem o minima economie si sa nu aruncam mancarea.
Insa in bucatarie, pe langa mancare, se pot economisi si produsele de curatare. De exemplu, pentru desfundat o chiuveta putem folosi sare grunjoasa, bicarbonat de sodiu si otet pe care il turnam deasupra. Pentru curatarea oalelor de inox sau a chiuvetei din inox putem folosi o solutie de apa cu otet peste care apoi presaram bicarbonat. Reactia dintre cele doua garanteaza eliminarea calcarului sau a ramasitelor de mancare arsa.
Se poate economisi in bucatarie in foarte multe moduri, insa principalul ar fi mancarea. Trebuie sa fim constienti ca in unele tari se moare de foame, cazuri de acest gen au fost intalnite insa si la noi in tara, fapt ce ne dovedeste ca ne indreptam tot mai mult catre o societate a extremelor: foarte bogati si foarte saraci, nivelul de mijloc dizolvandu-se incet-incet spre una dintre extreme. Sunt mii de oameni care traiesc sub limita subzistentei, sub limita deminitatii, sub limita saraciei, iar noi ce facem? Aruncam 10% din ceea ce cumparam!! Cei 10% care noi ii aruncam sub forma de mancare expirata putem sa ii folosim in cumpararea unor produse de baza si sa le donam in scopuri caritabile, fie personal fie prin intermediul fundatiilor cu acest profil. Cele 100kg mancare/cap de locuitor, adica cele peste 8kg/cap de locuitor care le aruncam lunar, pot ajuta persoanele nevoiase sa aiba parte de cateva mese calde.
Irosirea mâncării este o problemă acută în țara noastră. Vestea bună este că fiecare dintre noi poate face o diferență în acest sens. Jamie Oliver propune în noua sa carte, “Economisește cu Jamie”, apărută la Curtea Veche Publishing, un nou stil de a face cumpărături, de a găti și de a utiliza alimentele astfel încât să economisim mai ușor. Rețetele sunt realizabile cu un buget redus și gândite astfel încât să valorifice la maximum ingredientele.

Lansez mai departe aceasta provocare catre Cristina Dragomir, Ana Naghi si Claudia Choice, sa ne impartaseasca secretele lor de a economisi in bucatarie.
Va urez o seara placuta!

5 comments

  1. Maria Elena says:

    Cate informatii utile !
    Multumesc, draga Paola !!!
    Si eu am foarte mare grija la achizitia/stocarea/refolosirea alimentelor. Dupa ce ca nu avem bani, de ce sa-i irosim pe mai multa mancare decat avem nevoie?

  2. Paola Paola says:

    Asta cam asa e, dar multi, printre care si cei din familia mea procedeaza la fel, incerc sa ii educ dar, cum mai poti educa un om de 50 de ani??

Lasă un răspuns