Soarele ne este prieten insa in aceeasi masura ne poate fi si dusman. Pe langa faptul ca este un factor vital al existentei si sanatatii noastre el poate imediat deveni capricios si ne poate arata cealalta fata a lui. Nimeni nu stie asta mai bine decat dragul meu sot. O fire jucausa si rebela captiva sub o piele sensibila nu poate genera decat dezastru. Spiritul de aventura sau atentia concentrata pe alte lucruri l-au facut sa uite ca este ca un sensibil atunci cand vine vorba de interactiunea lui cu soarele si uite asa s-a ajuns nu de multe ori la arsuri destul de grave ale pielii din cauza expunerii la soare.
Sa nu va imaginati ca suntem de ieri de azi, ca nu stim ce e aia protectie solara sau nu stim cum sa ne ferim de soare daca nu vrem sa il luam in piept, insa iata ca de multe ori ne scapa anumiti factori.
Sa va dau cateva exemple…
Acum cativa ani, cand inca nu stiam cat de “sensibilos” este al meu sot in contact cu razele solare am plecat intr-o mini luna de miere luata anticipat cu 3 luni inainte de nunta propriu-zisa. Destinatia noastra a fost una aleasa in functie de legislatia in materie de casatorie si desigur de apropierea de rudele stabilite peste hotare, astfel am putut sa ne casatorim civil in Italia, intr-un vechi castel. Apropierea de mare si in acelasi timp de munte ne-a facut sa ne bucuram de ambele in aceeasi masura, dar parca marea a cam fost peste masura pentru unii dintre noi. Dupa o zi intreaga de stat in apa, deoarece la soare era insuportabil, chiar si la umbra, spatele sotului meu s-a inrosit complet. In ciuda faptului ca a fost dat cu lotiune care pesemne era rezistenta la apa nu am mai luat in considerare reaplicarea ei dupa un anumit interval de timp. Asadar, a fost saracul copt cu incetinitorul la 40 de grade in bain-marie. L-am doftoricit pe drum cat am putut iar cand am ajuns acasa am apelat la cea mai cunoscuta varianta babeasca de a scapa de astfel de probleme: hidratare pe interior si iaur la exterior. Am luat un prosop si l-am imbinat cu iaut natural si i l-am pus pe spate. Dupa doar 2 ore, prosopul era aproape uscat iar iaurtul s-a transformat intr-un cu totul alt produs. Noaptea ce a urmat a fost un cosmar, la fel ca si noptile urmatoare in care a trebuit sa doarma mai mult pe burta.
Credeam ca experienta asta i-a fost invatare de minte, ca va avea mai multa grija de el, ca nu e copil sa umblu eu dupa el si sa ii reamintesc sa se “condimenteze” daca tot insista sa se “prajeasca” la soare.
Desigur ca la urmatoarea vacanta ne-am echipat cu de toate, lotiuni, sepci, palarii, numai sa nu ne ia prin suprindere un soare suparat, insa ce nu am luat in calcul e ca soarele tropical e mult mai agresiv decat cel din zona mediteraneeana. Ajunsa la destinatie, am desfacut bagajele, m-am schimbat in costumul de baie si am iesit la piscina din fata terasei sa profit de soarele amiezii. Acoperita cu straturi de lotiune si ascunsa partial sub o umbrela m-am lasat ‘mangaiata’ si rasfatata de soarele darnic si in nici 1 ora in care am stat ca un pui la soare deja am simtit ca ma arde pielea. Intru in piscina sa ma racoresc si cand ies observ ca genunchii si o parte din gambe imi erau deja inrosite de la soare. Mai iau inca un pumn de lotiune si ma masez bine, nu cumva sa patesc si eu ca sotul anii trecuti! Ma intorc pe cealalta parte si pentru un moment atipesc. Ma trezesc la timp cat sa nu ma “prajesc” complet, datorita stomacului meu care saracul fusese neglijat din cauza dorintei mele de a avea un abdomen cat mai plat 🙂 Ajunsa in camera imi avertizez sotul ca aici e soarele mult mai puternic decat pe malul Mediteranei si sa aiba mare grija. A doua zi dorinta sotului de a sta sub un palmier cu un cocktail rece in mana si cu o singura grija de pe lume: “Ce o fi la cina?” s-a adeverit. Ne-am petrecut toata ziua tolanind la soare, mancand inghetata si uneori mancand si altceva. Am avut grija sa fim amandoi protejati impotriva soarelui puternic cu aplicarea lotiunilor de protectie la intervale regulate de timp si dupa iesirea din apa sau de sub dus si am reusit sa tinem, aparent, situatia sub control. Intr-una din zile am decis sa raman sa ma odihnesc in camera deoarece schimbarea de fus orar isi spunea cuvantul insa al meu consort, dormic de aventura si de maximizarea investitiei, s-a gandit sa se plimbe de-a lungul plajei insulare, cu picioarele printre valurile aduse de vant catre margine, admirand peisajul si ofertele magazinelor de suveniruri. Ajunge in camera si dupa ce face un dus incepe sa se planga de durere la nivelul gleznelor. Nu il bag in seama si pun pe seama plimbarii lui kilometrice toata durerea pe care o simtea el si plecam la masa. Dupa 2 ore incaltat i s-au umflat picioarele si nu mai putea sa stea deloc incaltat. Am ajuns in camera si cand colo am vazut ca el era ars de soare pe o portiune de apx 5 cm in jurul gleznei. S-o fi dat el cu crema dar prin cate valuri a mers s-a spalat, si apoi imaginati-va un proces constant de umezire si de uscare al pielii in conditii de vant si soare puternic! Am intrat in panica, am luat gheata si am pus-o intr-un prosop curat si am aplicat pe picior ca sa reducem din inflamatie. Nu eram pregatiti cu alte alifii si magazinele erau inchise asa ca din nou am apelat la leacuri babesti. M-am dus la restaurant, am cerut 4 iaurturi naturale si niste foi de varza. Problema era cum sa ma fac inteleasa in ceea ce priveste varza! Dupa vreo 4 persoane carora le-am explicat ce vreau: cabbage, cavolo, “it’s like an onion, you peel it off layer by layer and you make a salad out of it, it’s big and round..and it can be white or red.”- buna descriere, nu? Mi-au adus de la andive la ceapa, anghinare si salata verde pana sa isi dea seama ce vreau. Cu rusinea si cu varza dupa mine intr-un complex turistic, ma mai si intalnesc cu unul care ma intreaba ce vreau sa fac cu varza si daca am iepurasi in camera 🙂 Ajung in camera si imi bandajez “bolnavul” cu foi de varza, chiar si ca masura provizorie pana a doua zi. Toata noaptea am auzit doar “Au au…au…uuu…ahhhh!!” si ne-am trezit amandoi cu cearcane. Am ajuns la farmacia din complex si am dat 50 de dolari pe o crema care costa nici 50 de lei la noi, insa asa ne trebuie daca nu ne-am gandit sa luam asa ceva din tara.
Acum stau si ma gandesc cat de placute ar fi fost si restul de 4 zile ale vacantei noastre daca nu se gandea soarele sa ne “arda” la propriu.
Trageti singuri concluziile istorioarei mele si protejati-va de soarele prea puternic cu creme, lotiuni, spray-uri, orice, numai sa nu va transformati in niste “fripturi” vii coapte incet la soare 🙂
O seara placuta!
XOXO
Ce istorioara…saracii de voi…ati trecut prin zilelea aceslea destul de "arsi"…
Eu am o piele sensibila, dar nu ma ard si trebuie sa am mare grija atunci cand imi cumpar solutia de protectie solara…!
Voi tine minte pataniile tale si voi avea grija sa nu am si eu unele asemanatoare ! 🙂
Eu nu prea sunt asa sensibila insa sotul e dezastru :)..dupa cum am scris mai sus, saracul a avut multe de tras.
Vezi Paola , se spune ca amintirile nu le uitam toata viata indiferent ca-s frumoase sau mai putin frumoase. .Soarele acesta este binefacator dar are si el partile lui negative daca nu stim ca el ne poate face si rau nu numai bine . Sunt sigura ca foarte multi dintre noi ne-am confruntat in viata cu ceva asemanator sotului tau,mai mult sau mai putin . Asa ca e bine sa luam masurile necesare atunci cand mergem in tari foarte insorite. si asa cum spune proverbul ,e bine sa invatam din pataniile altora ca sa nu ni se intample si noua, Toate cele bune 🙂
m-am ars si eu intr-un an..am avut de treas cateva luni bune..dar acum mi-am invatat lectia 🙂
Cand te arzi cu ciorba sufli si in iaurt. Noi am inceput deja sa folosim creme de protectie solara ca soarele isi cam face da cap cu cea mica daca nu o protejez cumva 🙂
Si eu m-am ars anul trecut …mi-a trecut repede cu o crema cu propolis