Vorbim de cai deschise, de usi inchise, de drumul neumblat sau de cel batatorit. Vorbim de spirit de aventura, de confort, de utilitate si de cat ne costa aceasta putere pe care o avem la degetul mic. Vorbim de usi, de porti, de cai de acces si cum cele inchise pot deveni deschise printr-o apasare de buton.
Cand te obisnuiesti cu viata la bloc te obisnuiesti si cu ideea ca odata iesit pe usa nu-ti mai poate infrana nimeni entuziasmul cu care infrunti o noua zi, puterea cu care depasesti obstacolele sau dorinta de exploatare pe care o ai de fiecare data cand te incumeti la un drum mai lung. Cobori din bloc, te urci in masina parcata in spatele blocului si drumul e al tau, pe cand la casa, una din marile inconveniente care parca e menita sa iti puna frana entuziasmului e chiar poarta de la intrare. Cand vezi toata familia in masina, toate bagajele facute si dai drumul la muzica preferata constati ca drumul tau poate incepe abia dupa ce inlaturi primul obstacol: poarta de acces. Prima stare de nervozitate te cuprinde de la ceafa si isi croieste incet loc in mintea ta in timp ce trebuie sa te dai jos din masina si copilul plange ca nu ii place in scaunul de masina decat daca aceasta e in miscare. Deschizi poarta, intre timp te mai si murdaresti pe maini de un “norocel” scapat de pasarile care dau tarcoale marului din fata casei. Respiri greu, caldura de afara deja ti-a creat primele sudori iar faptul ca ti-ai uitat ochelarii de soare in masina te face sa iti schimonosesti fata in fel si chip. Ai terminat, gata! Ai deschis poarta si de acum poti demara. Ajuns in masina, intr-un mix de tipete bebelusesti si rock clasic reusesti sa o scoti intreaga pe poarta insa drumul inca nu poate incepe, trebuie sa opresti si sa reiei din nou acea operatiune care te-a facut sa te incrunti si prima data. Deja transpirat, nervos si cu soarele batandu-ti in ochi te chinui sa inchizi poarta, din interior. Cand reusesti in final te mai chinui inca o data sa inchizi portita de langa si sa ii tragi zavorul (de parca asta ar impiedica hotii sa o escaladeze!). Ajungi in masina, cu nervii greu incercati de copilul care nu a contenit sa planga si care te priveste printre lacrimi ca nu ii place in scaunel daca masina sta pe loc. Iti reglezi AC-ul si in final pornesti la drum.
Ti se pare un drum mai lung acum cand entuziasmul si simtul de aventura ti le-ai uitat la poarta si te gandesti ca de acum asta va deveni o constanta amenintare la starea ta de spirit de fiecare data cand intri sau iesi cu masina undeva. Solutia ar fi sa o lasi parcata in fata casei dar o asemenea bijuterie nu merita lasata neprotejata de soferii neatenti, asa ca decizi ca primul lucru pe care il faci cand revii din concediu e sa gasesti o firma specializata in automatizari porti acces care sa te relaxeze oferindu-ti terapia confortului. Astfel, odata intrat in masina toate portile ti se vor deschide si inchide cu o atingere de buton, hranindu-ti totodata orgoliul masculin ca tu detii puterea pe toata durata drumului.
