In primul rand, va urez un calduros “La multi ani!” si va multumesc ca m-ati insotit pe drumul pavat cu articole, ca m-ati sustinut si mi-ati acordat increderea voastra inca din 2014. Blogul intra in cel de-al patrulea an de existenta si sper sa reusesc sa impac bine acest hobby cu jobul de zi si viata de familie. Oricat mi-a fost de greu, oricat de putin timp as fi avut, am incercat sa ma trezesc pe la 04-05 a.m. pentru a da curs unui nou articol. De multe ori am reusit, dar de cele mai multe ori oboseala isi spunea cuvantul si ma tragea inapoi in pat pana la 6.
Anul 2017 a inceput dramatic, am fost diagnosticata cu o boala grea care m-a tinut in spital o luna de zile si cu tratament altele 8. Am trecut peste, la inceput mi-a fost greu sa depasesc psihic momentul dar m-am “regrupat” destul de repede pentru a ma face utila si concentrata pe recuperare si tratament. Pe plan familial am fost doar noi 2, eu cu Bibi, sotul a revenit in tara abia de Craciun, astfel am avut timp sa ne cunoastem mai bine, sa comunicam mai mult si sa ne apropiem sufleteste mai intens. Am inceput primul an de gradi cu toate bolile pe care le-am putut lua, incat mai aveam putin si ne faceam abonament la pediatru. Am descoperit ca niciodata nu esti singura daca ai oameni care te iubesc si le multumesc in acest fel acelora care m-au sprijinit online si offline. 2017 a fost un an cuminte, fara distractie de adult decat la vreo 2 nunti, in rest am redescoperit cu cea mica jocurile copilariei. Am bifat o vizita in Germania in vara, cateva iesiri la piscina cu cea mica si muuuulte plimbari pana ne dureau picioarele π Am incheiat anul ca oΒ familie de 3, frumos, asa cum ar trebui.
Pentru 2018 imi doresc in primul rand un copil. Instinctul matern e pe turatie maxima si intru pe pilot automat cand vad cate-o reclama la tv cu bebelusi, scutece, biberone, etc. Sper sa ajung sa pot face inca 2 parteneri de joaca celei mici, daca nu, macar unul. Daca ma intrebai acum 5 ani as fi zis clar si raspicat ca imi doresc un baietel pe nume “Sebica”, dar am decoperit ca a avea o fetita pe nume Bibi este minunat! Asadar, sexul copilului nu conteaza, doar sa fie sanatos, de restul ne ocupam noi π
Imi doresc o vacanta in Tenerife sau undeva nu prea departe sa pot merge cu copilul in luna mai. Deocamdata aceasta destinatie am gasit-o mai atragatoare, un zbor pana in Japonia sau Mexic ar fi prea lung si, desigur, prea scump. Imi doresc sa terminam casa, pe care din lipsa de timp si dorinta de provocari profesionale ale sotului, am neglijat-o anul trecut dar, parca, nu mi-as dori sa ma mut, inca, din apartamentul de care ma leaga atat de multe amintiri.
Incep cu dorinta de a fi mai buna dar nu am reusit ieri decat pana la amiaza sa fiu asa, serviciul m-a coplesit si mi-a luat doza de dorinta de a fi mai buna. 4 ore de bunatate sunt destule pentru luna asta, zic eu! Imi doresc sa raman eu, ma plac asa cum sunt. E posibil sa imi fac timp sa citesc si cateva carti de “oameni mari”, nu doar cele de copii, sa gatesc mai mult si sa slabesc cateva kg pana ma duc in concediu. Desi, daca as fi gravida nu s-ar vedea ca-s grasa π
Voi ce planuri aveti pe aest an si cum ati incheiat anul 2017?
Anul trecut am fost si eu bolnava cateva luni. Nici acum nu stiu daca m-am vindecat complet. Urmeaza controlul acum la sfarsitul lunii si sper sa fie totul bine. Pentru anul acesta vreau sa fac tot ce nu am putut face anul trecut. Sa fac Transalpita si sa vizitez salina Turda. Fac totul pe langa casa pentru ca am o frica teribila de ce-i rau.
Te inteleg cu boala, eu am avut cateva zile in care imi venea sa plang zi si noapte, mai ales ca sotul era plecat si cea mica a ramas cu bona o luna de zile. Cel mai greu mi-a fost sa stau departe de ea. De anul asta vreau sa ma bucur mai mutl de viata, sa ne plimbam mai mult, sa ne bucuram mai mult una de cealalta si poate ne da Domnul inca un ingeras pe care sa il iubim si pe care sa avem rabdare sa il crestem.
Frumos an ai pregatit! Doamne ajuta la Sebica/(insert girl name here)! Va pup!
Multumesc π Sa fie cu spor eu zic π
Anul trecut am fost si eu bolnava cateva luni. Nici acum nu stiu daca m-am vindecat complet. Urmeaza controlul acum la sfarsitul lunii si sper sa fie totul bine. Pentru anul acesta vreau sa fac tot ce nu am putut face anul trecut. Sa fac Transalpita si sa vizitez salina Turda. Fac totul pe langa casa pentru ca am o frica teribila de ce-i rau.
Te inteleg cu boala, eu am avut cateva zile in care imi venea sa plang zi si noapte, mai ales ca sotul era plecat si cea mica a ramas cu bona o luna de zile. Cel mai greu mi-a fost sa stau departe de ea. De anul asta vreau sa ma bucur mai mutl de viata, sa ne plimbam mai mult, sa ne bucuram mai mult una de cealalta si poate ne da Domnul inca un ingeras pe care sa il iubim si pe care sa avem rabdare sa il crestem.